Un profesor de istorie este un profesor care oferă instruire în istorie la nivel de colegiu sau universitate. Acești profesioniști din domeniul educației dețin, de obicei, cel puțin o diplomă de master în istorie și este posibil să fi terminat lucrări de doctorat și post-doctorat, în funcție de locul în care predau. Ca și alți membri ai facultății, profesorii de istorie au de obicei responsabilități în afara sălii de clasă, care pot varia în funcție de vechime și instituție.
Instruirea în istorie este adesea necesară pentru studenți, elevii fiind așteptați să finalizeze unele ore de istorie ca parte a educației lor, astfel încât să fie bine rotunjiți și să înțeleagă contextul istoric. Profesorii de istorie pot preda cursuri de prezentare generală care acoperă subiecte precum istoria națională și internațională și se pot concentra, de asemenea, pe subiecte specifice de interes istoric. De exemplu, un profesor de istorie ar putea fi interesat să predea despre istoria științei, istoria unei anumite regiuni într-o anumită perioadă de timp și așa mai departe. Ei pot conduce, de asemenea, cursuri și seminarii mici, cum ar fi seminarii pentru specializări în istorie.
În sala de clasă, profesorii de istorie se angajează cu studenții lor pentru a-i determina să se gândească la subiecte istorice și să aplice cunoștințele. De asemenea, se așteaptă ca un profesor de istorie să mențină orele de birou, astfel încât studenții să-l poată aborda pe profesor cu întrebări dacă au nevoie de asistență sau doresc o direcție suplimentară. Profesorii pregătesc, de asemenea, programe de curs și liste de cărți și se pot ocupa de notarea lucrărilor și a testelor sau pot delega aceste responsabilități unui asistent didactic, de obicei un student absolvent.
De obicei, colegiile se așteaptă ca profesorii lor să fie implicați la nivel administrativ. Un profesor de istorie poate avea nevoie să participe la reuniunile departamentului și la alte evenimente pentru a fi implicat în administrarea departamentului, iar colegiile își încurajează adesea profesorii să fie activi în comunitate. În consecință, profesorii pot susține discursuri care sunt deschise publicului, pot coordona serii de prelegeri și pot fi implicați în alte activități comunitare. De asemenea, ei pot candida pentru funcții în Senatul Facultății și pot fi implicați în alt mod cu administrația pentru a menține instituția vioaie și la timp.
La nivel universitar și în unele colegii, pe lângă predare, un profesor de istorie trebuie să se angajeze și în dezvoltarea profesională. Aceasta include participarea la conferințe, efectuarea de cercetări originale și publicarea. Eșecul publicării poate duce la refuzul mandatului și, deși profesorii titulari sunt în general în siguranță în ceea ce privește capacitatea de a-și păstra locurile de muncă, ei tind să publice și să rămână activi în mediul academic în scopul obținerii de granturi, să adauge prestigiu instituțiilor lor și atragerea de noi elevi.