Conversia energiei termice oceanice, denumită uneori OTEC, este o formă de energie regenerabilă care utilizează diferența de temperatură a oceanului la diferite adâncimi și o transformă într-un motor termic. Motorul termic transformă această energie termică într-o putere mecanică. Tipurile de sisteme de conversie a energiei termice oceanice includ închise, deschise și hibride.
Fizicianul francez Jacques Arsene d’Arsonval a fost prima persoană care s-a gândit să ia energie termică din apa oceanului în 1881. Abia 49 de ani mai târziu, Georges Claude, un student al lui d’Arsonval, a construit de fapt prima conversie a energiei termice oceanice. fabrică din Cuba. Fabrica sa a fost capabilă să producă 22 de kilowați de electricitate, dar vremea a distrus instalația înainte ca aceasta să poată deveni un generator net de energie, ceea ce înseamnă că ar putea produce mai multă energie decât era necesară pentru a funcționa instalația. Statele Unite nu s-au apucat de această nouă metodă de energie regenerabilă până în 1974, când a fost creat Laboratorul de Energie Naturală al Autorității din Hawaii.
În prezent, există trei tipuri de sisteme de conversie a energiei termice oceanice: închis, deschis și hibrid. Sistemul cu ciclu închis folosește un lichid care are un punct de fierbere foarte scăzut pentru a deplasa o turbină pentru a crea electricitate. Acest lucru se realizează prin trimiterea apei calde de suprafață a oceanului printr-un schimbător de căldură în care fluidul este vaporizat. Când vaporii se extind, mișcă generatorul. Apa rece din ocean, atrasă la adâncimi mult mai adânci, este trimisă printr-un schimbător de căldură diferit, care apoi reduce vaporii înapoi la formă lichidă.
Un sistem cu ciclu deschis folosește apa din ocean, care este cea mai apropiată de ecuator, deoarece este de obicei cea mai caldă. Apa caldă de ocean care este plasată în interiorul unui recipient de joasă presiune va începe să fiarbă. Pe măsură ce aburul se extinde și părăsește recipientul de joasă presiune, sarea rămâne. Aburul alimentează un motor de joasă presiune care este atașat la un dispozitiv care creează electricitate. Este transformat înapoi în formă lichidă prin expunerea la temperaturi scăzute create de apa oceanului de la o adâncime mai mică.
Sistemul hibrid combină componente ale primelor două metode. Apa caldă a oceanului este trasă într-un recipient unde este transformată în abur. Aburul transformă apoi un lichid cu punct de fierbere scăzut în vapori, care alimentează o turbină pentru a crea electricitate.