O tulburare fictivă este o tulburare emoțională în care o persoană își prezintă în mod deliberat greșit starea actuală de sănătate. Adesea, această denaturare ia forma exagerării simptomelor asociate cu o boală reală sau a pretinde a avea simptome care indică o anumită boală. Tulburările factice nu sunt același lucru cu ipohondria, o afecțiune în care individul crede sincer că este bolnav.
Există o serie de motive pentru care cineva ar dezvolta o tulburare fictivă. O situație comună este cunoscută sub denumirea de tulburare fictivă prin proxy. Cu o situație de proxy, individul preia simptomele unui prieten sau rudă, fie ca o modalitate de a se identifica cu cunoscutul, fie ca mijloc de a concura pentru atenție. De fapt, încercarea de a atrage atenția este aproape întotdeauna un factor de bază al tulburărilor de acest tip.
Simptomele comune ale tulburării fictive includ o gamă largă de plângeri de zi cu zi, cum ar fi oboseală, dureri de cap, dureri de stomac și nervozitate. Tulburările factice care se manifestă cu aceste tipuri de dureri cotidiene sunt adesea utile în evitarea situațiilor sau obligațiilor sociale de care individul nu se bucură dintr-un motiv sau altul. În general, aceste afecțiuni dispar rapid atunci când individului i se prezintă o activitate de care i-ar plăcea.
Sindromul Munchausen este adesea considerat a fi la fel ca o tulburare fictivă. Cu toate acestea, sindromul Munchausen este de obicei rezervat exemplelor extreme de tulburări fictive. Aceasta ar include situații în care individul face tot posibilul fie să falsească o boală, fie să inducă o boală pentru a câștiga atenție și simpatie. Exemplele de tulburări fictive extreme ar include acțiuni precum administrarea de medicamente pentru a induce o stare halucinogenă, contaminarea probelor de sânge sau urină sau expunerea deliberată la bacterii pentru a declanșa o infecție.
Falsificarea fictivă a tulburărilor apare de obicei atunci când falsificarea sau inducerea deliberată a bolilor duce la fraudarea altora, fie emoțional, fie financiar. Un falsificator ar falsifica boala pentru a primi un fel de compensație bănească, fie de la o agenție guvernamentală, fie de la o sursă privată. În mod obișnuit, există un sentiment de îndreptățire prezent, în sensul că individul simte că el sau ea merită beneficiile, chiar dacă acestea nu au fost câștigate cu onestitate.
Tratamentul eficient al tulburărilor fictive implică de obicei identificarea și abordarea motivațiilor care stau la baza prefacerii unei boli. Adesea, există un amestec de emoții negative care duc la dezvoltarea unor tulburări fictive, inclusiv sentimente de inadecvare, furie, depresie și alienare. Cu o îngrijire psihologică adecvată, este adesea posibil să se obțină recuperarea completă dintr-o tulburare fictivă, chiar dacă afecțiunea este în vigoare de câțiva ani. În unele cazuri, medicamentele pentru depresie și anxietate pot fi utilizate împreună cu terapia pentru a restabili individul la o stare emoțională sănătoasă.