Multe lucruri au calități antiseptice naturale și, în general, pot fi clasificate în două „tipuri” mari: produse de origine animală și produse vegetale. Produsele vegetale pot fi de obicei descompuse în continuare; frunzele și extractele de plante, adesea sub formă de uleiuri esențiale, sunt foarte populare în multe locuri și se califică și multe rădăcini și bulbi. În plus, sucurile multor fructe și extractele unor semințe pot oferi servicii de distrugere a germenilor, deși de obicei doar în concentrații mari.
Bazele antiseptice
În linii mari, antisepticele sunt substanțe care ajută la prevenirea infecțiilor bacteriene. Ele funcționează în primul rând prin uciderea bacteriilor la contact sau cel puțin împiedicând reproducerea tulpinilor. Oamenii folosesc de obicei produse antiseptice ca o modalitate de curățare a rănilor și de calmare a inflamației. Unguentele antiseptice sintetizate chimic sunt adesea adăugiri populare la trusele de prim ajutor, de exemplu, deși oamenii care știu ce caută pot găsi adesea o serie de aceleași calități în natură. O serie de plante și produse de origine animală sunt antiseptice naturale.
Utilizarea antisepticelor din natură necesită adesea un pic de finețe, dar o mare parte din aceasta depinde de scopul final al unei persoane. Unele dintre cele mai populare opțiuni naturale sunt reduse în uleiuri esențiale, care pot fi adesea aplicate direct pe piele. Alte lucruri, cum ar fi fructele sau frunzele, pot fi frecate, cu siguranță, dar oamenii de obicei trebuie să fie precauți pentru a nu introduce noi iritanti în pielea care este ruptă sau inflamată. În anumite condiții, consumul efectiv al alimentelor sau plantelor antiseptice poate ajuta la controlul inflamației sau afecțiunilor interne.
Produse animale
Mierea este unul dintre cele mai disponibile antiseptice care nu provine de la plante, ci de la animale – insecte în acest caz. Secreția, care este făcută de albine, funcționează ca un agent natural de vindecare, deoarece are agenți antimicrobieni care opresc și ucid creșterea bacteriilor. Plasarea mierii peste o rană nu numai că poate ajuta la prevenirea începerii sau răspândirii infecției, ci poate reduce și umflarea și roșeața pielii. Frecarea mierii peste o tăietură sau o zgârietură promovează vindecarea și poate ajuta pielea ruptă să se repare și să recrească, iar înghițirea acesteia poate ajuta la tratarea inflamației și infecțiilor la nivelul gâtului și tractului digestiv superior.
Frunze și extracte de plante
Multe dintre cele mai comercializate „antiseptice naturale” vin sub formă de uleiuri distilate sau comprimate care au fost derivate din frunzele unei game de plante. Arborele de ceai este unul dintre cele mai populare. Uleiul de arbore de ceai este cunoscut pentru multiple beneficii și funcționează bine pentru îngrijirea pielii. Uleiul funcționează atât ca un antibiotic natural, cât și ca un antiseptic, ambele fiind benefice în combaterea și prevenirea infecțiilor cutanate. Dacă se folosește pentru curățarea și dezinfectarea rănilor, uleiul de arbore de ceai cu rezistență maximă trebuie diluat ușor cu apă pentru a proteja pielea și pentru a evita iritațiile suplimentare.
Mirodeniile, inclusiv scorțișoara, nucșoara și cuișoarele intră și ele în această categorie. Pur și simplu consumul acestor condimente poate oferi unele beneficii, la fel ca și punerea lor direct pe piele. Ele sunt de obicei cele mai puternice în formă concentrată, totuși.
Rădăcini și bulbi
Usturoiul, ghimbirul și ceapa sunt trei dintre cele mai comune rădăcini și bulbi care au proprietăți antiseptice. Le plac frunzele pot fi condensate sub formă de ulei, dar oamenii obțin adesea rezultate bune pur și simplu folosindu-le întregi. Ele pot fi frecate pe o leziune sau consumate pentru a ajuta la prevenirea problemelor la nivelul tractului digestiv și pentru a atenua leziunile interne și inflamațiile.
Fructe și Sucuri
Multe antiseptice naturale provin din fructe, în special din fructele tropicale. Sucul de lămâie funcționează ca un demachiant antibacterian și are, de asemenea, proprietăți de sterilizare, de exemplu. Se spune că aplicarea de lămâie pe o tăietură care sângerează ajută la oprirea fluxului de sânge. Sucul de la o lămâie este, de asemenea, bun pentru tratarea și ameliorarea mușcăturilor de insecte iritate și a înțepăturilor de albine. Deși sucul de lămâie are beneficii de vindecare pentru pielea ruptă, acidul din lămâie poate avea o ușoară înțepătură atunci când este expus la o rană.
Ananasul funcționează și ca antiseptic și astringent topic. Fructele și sucul din ananas au, de asemenea, proprietăți antibiotice și, de obicei, conțin o serie de vitamine, cum ar fi vitaminele B, A și C. Un ananas nu numai că ajută la vindecarea rănilor de pe piele, ci poate ajuta și la curățarea abceselor dentare. sau alte tăieturi în gură. La fel ca sucul de lămâie, folosirea sucului de ananas pe răni deschise poate înțepa.
Extractul din semințe de grepfrut poate fi mai greu de făcut acasă, dar este la fel de puternic. Oamenii pot folosi extractul de semințe de grepfrut punând până la 40 de picături într-o sticlă de apă și folosind soluția pe rană de câteva ori pe zi până când aceasta s-a vindecat. Soluția de grapefruit poate fi pusă și într-o sticlă cu pulverizator pentru suprafețe mari sau pentru o aplicare mai ușoară.